Ma tot intreb ce rost mai are sa te mai zbati din moment ce totul pleaca si vine.. oriunde privesti vezi lucruri trecatoare..pana si sentimentul dispare..
Cum se poate transforma iubirea in ura?

Intr-o buna zi, te trezesti ca nu mai suporti...felul in care se comporta, gesturile ce le are, interesele personale, incapatanarea de a nu se lasa niciodata mai prejos, glumele proaste, rautatile venite de nicaieri.(parca nu era asa) Ca te suna prea rar, sau prea des, ca nu ai ce vorbi cu el ,ca e prea rece, prea ironic, prea indiferent, prea interesat doar de nevoile lui .Nu mai suporti. Si asta nu-ti da pace... Sentimentul te devoreaza, iti macina relatia si viata din temelii si te trezesti neputincioasa, fara sa poti apasa un buton magic de "rewind" pana la momentul in care ai gresit, in care ai facut alegerea nepotrivita, in care ai spus un cuvant care nu trebuia spus. Nu poti schimba nimic, nici o culoare, nici o pata din tabloul sumbru care ti se deschide in fata.
Probabil ca,pana la urma sta in natura lucrurilor ca iubirea sa tina doar un timp, mai ales atunci cand nu e inteleasa in acelasi fel de amandoi, insa … atat timp cat sustii ca iubesti de ce sa faci rau? cum poti face rau cand iubesti?cum poti rani persoana iubita?
Lasa! lasa ploaia sa treaca, vocea iubirii intr-o zi nu o sa mai taca, lasa, lasa cerul sa cada, ingerii sa planga pentru ultima data!
Lasa timpul sa treaca, dar totusi incearca sa nu crezi deloc in povesti!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu