aceiasi stare

si ca de fiecare data..aceiasi stare,acelasi sentiment necunoscut...aceleasi intrebari fara raspuns...aceleasi lucruri analizate poate prea mult,cred k le dau cam multa importanta...ciudat,cum stau pe ganduri,meditand,analizand..
...am momente cand simt ca ar trebui sa ma retrag din povesteal asta,ar trebui sa ma indepartez,(simtindu-ma in plus in povestea lor de dragoste),un obstacol sau poate doar un obiect...nu mai incerc sa ma compar cu ea,diferenta de ani,modul de gandire spune tot...nu mai incerc sa ma schimb,cn ma place si ma iubeste ma accepta asa cum sunt nu?...fiind o persoane destul de visatoare,imi vine greu sa revin mereu la realitate,la lumea cruda si viata asta parsiva...doar gandul si speranta ca va fi bine imi da putere...visand la o viata mai roz,la fericire,iubire,vise implinite si realizari.
Am invatat ca daca nu risc, nu castig,dar si ca daca ma arunc fara sa fiu cat de cat sigura, sufar..
M-am maturizat mai devreme decat as fi vrut si am invatat ca nimic nu e perfect si ca viata e nedreapta..
"De ce esti trista iubita?”
„Pentru ca nu am motive sa fiu vesela..”
„Ei...Viata e frumoasa si trebuie traita din plin!”
„Da stiu, dar faptul ca e frumoasa, astazi nu e suficient pentru mine..”..poate maine.."

Aminteste-ti sa-l imbratisezi cu dragoste pe cel d langa tine pentru ca aceasta e singura comoara pe care o poti oferi cu inima si nu te costa nimic.Aminteste-ti sa spui “te iubesc” partenerului si persoanelor pe care le indragesti ,dar mai ales sa o spui din inima.O sarutare si o imbratisare vor alina durerea atunci cand sunt sincere.Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mana si sa pretuiesti acele moment,pentru ca intr-o zi acea persoana nu va mai fi langa tine.Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti timp sa impartasesti gandurile pretioase pe care le ai.!